Obiective remarcabile

Turnul Ciunt
Muzeul Memorial„Arany János“ Salonta, Piaţa Libertăţii Nr. 4. Telefon: 0040-259-371-157. Orarul Muzeului: de marţi până duminică zilnic între ora 10.00-16.00. Luni închis. În 1606, când haidonii s-au mutat în casele dărăpănate ale aşezării Salonta, au început imediat reconstrucţia şi totodată amenajarea sistemului de apărare. Principele Bethlen Gábor permite adunarea rămăşiţelor bisericilor dărâmate din zonă şi ale Cetăţii Culişerului, ca pietrele să fie folosite la construcţia noului zid de cetate şi a turnului de apărare. Din turn aveau o viziblitate bună asupra împrejurimilor, în caz de atac era foarte util. Iniţial turnul nu a fost ciunt, acoperişul a ars când, la ordinul principelui Rákóczy Ferenc al II-lea, au dat foc cetăţii. Zidurile construite din pietre au rămas. Timp de secole turnul a rămas ciunt şi aşa a fost desenat de poetul Petőfi Sándor, când a poposit la Salonta în 1847. La 27 august 1899, în clădirea renovată, cu acoperiş, se deschide Muzeul Memorial „Arany János“. În 1907 intrarea aflată pe partea sudică va fi mutată în partea vestică, unde se află şi în zilele noastre. Atunci a fost aşezată deasupra intrării statuia lui Arany János, portalul fiind proiectat de Stróbl Alajos şi executat de Szeszák Ferenc. Cu toate că obiectele originale ale muzeului au fost decimate de-a lungul anilor de război, în zilele noastre tot aici se află colecţia personală a marelui poet, cea mai mare parte a bibliotecii sale şi a manuscriselor rămase. Muzeul are cinci niveluri. În sala de la parter vizitatorii fac cunoştinţă cu istoricul turnului şi al oraşului. Sălile de la etaj au fost amenajate cu obiecte legate de memoria lui Arany. La etajul trei se găseşte mobilierul biroului lui Arany, care a fost adus la Salonta din locuinţa sa de la Academia din Budapesta. În muzeul din Turnul Ciunt se poate vedea portretul lui Arany executat de Barabás Miklós, picturile lui Éder Gyula despre Arany János şi Bocskai. Între obiectele de artă expuse găsim statuete executate de Szervátiusz Jenő, Puskás Sándor şi Izsók Miklós şi multe ilustraţii la poeziile şi baladele lui Arany.

Casa Memorială „Arany János“
Salonta, Str. Arany János Nr. 46 Persoană de contact: Fekete Mária. Telefon: 0040-748-861-525. Pe terenul de aici se găsea casa în care Arany Megyeri Sára l-a născut pe cel de-al zecelea copil, János. Clădirea simplă, acoperită cu stuf şi paie a ars până la temelie în 1823, când Arany János avea doar şase ani. Părinţii au înălţat o nouă locuinţă pe locul casei natale, dar aceasta a fost demolată. În locul ei a fost construită altă casă. Peste ani, după moartea poetului, Asociaţia Memorială „Arany János“ a cumpărat terenul şi în clădire vroia să amenajeze o grădiniţă. În anii următori casa a fost naţionalizată şi timp de decenii a fost folosită ca locuinţă. Până când Societatea Culturală „Arany János“ a redobândit-o în 2003, starea ei s-a înrăutăţit de tot. A trebuit aşteptat cu renovarea pănâ în 2010, când, cu sprijinul conducerii oraşului s-a reuşit restabilirea la forma ei iniţială. Festivitatea de inaugurare a fost ţinută la sfârşitul lunii mai 2010 în faţa unui public numeros şi cu invitaţi de onoare. De atunci casa funcţionează ca muzeu etnografic. Cine intră pe poartă, păşeşte pe urma lui Arany János. Suprafaţa terenului nu s-a schimbat nici până în zilele noastre, şi fântâna cu cumpănă este aceeaşi din care a scos apă şi familia Arany. Pe lângă casă se află un dud care se apleacă – „nepotul“ celui pomenit în poezia „Cerc familial“ – , la umbra căruia vizitatorul se poate odihni, reîncărca cu energie. Înăuntru, în clădire vizitatorul este primit cu aceeaşi atmosferă ca aceea în care a pornit pe calea vieţii poetului. Obiectele de uz casnic, mobilierul evocă trecutul. Locul poate fi vizitat. În loc de o trecere scurtă în revistă, cei interesaţi pot poposi timp mai îndelungat, se pot ţine ore de literatură, există posibilitatea de a-l cita pe Arany în mod individual. Pentru vizită, programare sunaţi-o pe doamna Fekete Mária, administratoarea clădirii.

Casa natală a lui Kulin György
Salonta, Str. Kulin György Nr. 11 În această casă şi-a petrecut copilăria Kulin György, care mai târziu a devenit cunoscut ca părintele astronomiei pentru amatori. În curtea, grădina acestei case a studiat bolta nesfârşită a cerului nocturn, de aici a pornit cariera sa. Datorită silinţei şi talentului său nu numai munca sa de descoperiri astronomice a fost însemnată, dar a avut un rol de necontestat în domeniul popularizării acestei ramuri ştiinţifice. A arătat frumuseţea şlefuirii lentilelor, a studierii stelelor la sute de copii şi tineri, scrierile sale interesante, pe limbajul accesibil tuturor, au fost citite cu interes şi de cei care nu au avut studii de specialitate. De-a lungul vieţii sale, Kulin György a oferit munca sa şi talentul oraşului său natal, dar din motive politice nu a avut loc nicio expunere. De abia peste decenii a fost aşezată pe clădire o placă comemorativă, apoi a fost dezvelit un bust de bronz în parcul cu statui.

Casa natală a lui Sinka István
Salonta, Str. Sinka István Nr. 1 Trebuie sa facem doar o plimbare scurta, de câteva minute, de la casa lui Arany pentru a ajunge în faţa acestei case. La 24 szeptembrie 1897 aici se naşte Sinka István. Aceeaşi clădire a stat şi atunci aici, pe colţul străzii numite atunci Nagy-Csegőd. Multe generaţii au trăit în casa simplă, modestă. Atunci chiriaş era ciobanul Sinka János. Acum clădirea aparţine Fundaţiei „Mecénás“, şi este locuită tot de chiriaşi. O placă de marmură aminteşte de personalitatea locului.

Zilahy Lajos
Salonta, Str. Bocskai István Nr. 29 Imobilul a fost locuit cândva de familia Zilahy: soţul notar, soţia şi cei cinci copii. Aici a copilărit Zilahy Lajos, de aici a frecventat şcoala şi şi-a trăit anii plini de ştrengării ai adolescenţei. Firul vieţii l-a condus peste ocean. Rangul activităţii sale este foarte bine prezentat prin faptul că piesele lui de teatru au fost jucate cu succes în mai multe limbi pe multe scene din lume. Casa familială a fost transformată în mai multe rânduri de locuitorii săi, persoane particulare şi timp de decenii figura doar ca un simplu imobil de locuit. Până la urmă, în anul 1991 oraşul Túrkeve – localitate înfrăţită cu Salonta – a aşezat o placă memorială pe faţada casei.

Parcul cu statui
În vecinătatea bisericii reformate. Prima statuie din micul parcului dintre clădirea şcolii şi biserica reformată, îl reprezintă pe Arany János şi a fost dezvelită la 1 martie 1992. Opera lui Kiss István a ajuns la Salonta datorită unei cooperări serioase. Sculptorul Kiss István, care s-a născut la Salonta şi îşi desfăşura activitatea în Ungaria, a început această lucrare în 1982. Când a finalizat-o, l-a rugat pe secretarul general al partidului maghiar să intervină la transportarea statuii în România, la Salonta. Nu s-a reuşit intervenţia aşa că localitatea Berettyóújfalu a oferit spaţiu statuii. După planul lor, statuia ar fi rămas în localitatea de frontieră până când se reuşea netezirea căii acesteia către casă. Dar, când peste ani a venit ziua libertăţii şi ar fi fost posibil transportul operei peste graniţă, locuitorii de acolo au protestat, spunând că aşa s-au obişnuit şi au îndrăgit statuia, că nu mai vor să se despartă de ea. Atunci autorul a creat o nouă statuie, asemănătoare cu prima variantă, dar de această dată îl prezintă pe Arany János la o vârstă mai tânără, şi în loc de baston, acum în mână are un condei. Pentru turnarea în bronz a lucrării, alături de artist s-a aliniat ministrul culturii de atunci, mai multe localităţi – Hajdúböszörmény, Nagykőrös, Debrecen, Túrkeve – şi Consiliul Judeţean al judeţului Békés. Directorul Muzeului „Arany“ din Nagykőrös a adunat donaţiile maghiarilor de pretutindeni, iar Societatea Culturală „Arany János“ i-a rugat pe întreprinzătorii din Salonta să facă donaţii. Inaugurarea statuii a avut loc în prima zi a lunii martie 1992, la 175 de ani de la naşterea poetului. Bustul lui Sinka István a fost inaugurat de oraş la 21 septembrie 1997. Lucrarea a ajuns la Salonta datorită Fundaţiei Pro Túrkeve. Bustul a fost inaugurat în cadrul evenimentelor celor trei zile de sărbătoare dedicate centenarului naşterii ciobănaşului negru, în prezenţa realizatorului,Talamasz Lajos. A treia lucrare în bronz, care a ajuns în şirul personalităţilor salontane a fost bustul scriitorului Zilahy lajos. În ultimii ani ai vieţii sale, Zilahy Lajos, care locuia de decenii în America, planifica întoarcerea sa acasă, dar din păcate nu a mai trăit acest moment mult prea aşteptat, deoarece în 1974 moartea l-a ajuns din urmă pe teritoriul fostei ţări Iugoslavia, unde l-au şi înmormântat. Peste un sfert de veac s-a ivit ideea, ca rămăşiţele sale pământeşti să fie aşezate în pământ maghiar, conform dorinţei sale. Efortul celor care îl stimau a fost încununat cu succes, a fost reînhumat la 2 decembrie 1999, la 25 de ani de la moarte, în Panteonul Naţional din Budapesta. A doua zi, comemorarea Zilahy s-a continuat la Salonta. La 4 decembrie 1999 a fost dezvelită lucrarea artistului plastic Katona József din Szolnok. Bustul lui Kulin György împodobeşte parcul cu statui din data de 9 mai 2001. Locuitorii oraşului său natal l-au comemorat cu un simpozion ştiinţific pe astronomul care nu a uitat niciodată de locurile dragi ale copilăriei. Fidelitatea faţă de oraşul natal a fost exprimată cel mai bine prin faptul că a dat primului asteroid pe care l-a descoperit numele Salonta. Bustul este lucrarea lui dr. Domokos Béla. Costurile executării bustului au fost finanţate de familia Kulin, de Societatea de Popularizare a ştiinţei şi de Academia Ştiinţifică Maghiară. Realizatoarea bustului artistului plastic Kiss István, laureat al Premiului „Kossuth“, este chiar sora lui, artista R. Kiss Lenke. Lucrarea a fost amplasată în vecinătatea statuii Arany. Festivitatea de inaugurare a avut loc la 8 iunie 2002.

Clădirea primăriei
Strada Republicii Nr. 1 Telefon: 0040-259-373-243; 0040-359-409-730. A fost construită după planul arhitectului Székely László, între 1906-1907. Se pot admira ornamentele clădirii, care, de câţiva ani şi-au recăpătatat splendoarea iniţială. Clădirea a fost renovată în 2008, încercând să fie restabilită starea ei iniţială. Deasupra intrării se pot vedea leii care ţin stema lui Bocskai. Cele două steme au aşteptat ascunse timp de mai multe decenii ca să fie eliberate, acum se poate vedea stema familiei Arany şi stema veche a oraşului Salonta. A revenit pe acoperiş şi pasărea Turul, care a fost alungată pentru mesajul său simbolic. În clădire funcţionează Primăria Municipiului Salonta şi cartea funciară.

Şcoala Mare
Salonta. La câţiva paşi distanţă de Biserica Reformată se afla prima şcoală din Salonta. În timpul vieţii lui Arany János elevii erau aşteptaţi într-o clădire mai modestă, dar necesitatea crescândă a pretins să fie ridicată o clădire modernă pentru asimilarea ştiinţelor. Între anii 1845-47 a fost construită clădirea cu un etaj, modernă pentru acele vremuri, care este cunoscută de localnici ca Şcoala Mare. Placa comemorativă de marmură de pe clădire vesteşte faptul că în acel loc se afla şcoala în care a învăţat şi a predat Arany János. Începând cu septembrie 2011 aici îşi începe activitatea Grupul Şcolar „Arany János“, şcoala maghiară de sine stătătoare din Salonta, care conduce elevii în lumea ştiinţei de la prima clasă până la bacalaureat.
Colegiul Naţional „Teodor Neş“
Salonta, Str. Republicii Nr. 90 Telefon: 0040-259-373-448. Construirea acestei clădiri a fost hotărâtă de conducerea oraşului Salonta în 1903. Proiectul clădirii impozante a fost realizat de arhitectul Székely László, iar sărbătoarea inaugurării a avut loc în septembrie 1909. Prima clasă terminală a fost consemnată în 1911.

Casa de Cultură „Zilahy Lajos“
Salonta, Str. Iuliu Maniu Nr. 10 Telefon: 0040-259-373-104. În primele decenii ale anilor 1900 s-a intensificat viaţa socială la Salonta. A fost nevoie din ce în ce mai mult de o sală spaţioasă, unde se pot organiza baluri, seri distractive. Problema a fost rezolvată de un întreprinzător local, Elmann Lajos, construind Reduta, o clădire impozantă unde o scenă mare, o sală de spectatori cu 500 de locuri, mai multe săli mai mici stăteau la dispoziţia culturii. Clădirea a fost proiectată de maistrul constructor Kiss Mihály din Salonta, şi tot de numele lui se leagă şi construcţia ei. A fost predată la 16 decembrie 1928. Presa din acele timpuri o clasifică drept cea mai frumoasă casă de cultură din Ardeal, iar în zilele noastre specialiştii mai admiră sistemul original cu frânghii şi scripeţi care susţin perdelele respectiv decorurile pe scenă şi care încă este funcţional şi este şi folosit.

Palatul Arany
Salonta, Piaţa Libertăţii Nr. 4 Asociaţia Memorială „Arany János“ a cumpărat terenul împreună cu Turnul Ciunt şi în vara anului 1912 aici au construit un imobil cu un etaj. Proiectul a fost realizat de arhitectul Czigler Győző. Asociaţia îşi dorea o casă de închiriat, ca din banii proveniţi să întreţină Muzeul Memorial. Planul s-a putut realiza, 36 de ani a contribuit palatul la situaţia financiară a muzeului. Atunci a fost naţionalizată clădirea, la etaj a primit spaţiu biblioteca orăşenească, iar la parter au fost deschise spaţii comerciale. După 1990 biblioteca a rămas pe loc, dar la parter funcţionează un atelier de creaţie şi o sală de expoziţie. În atelier îşi desfăşoară activitatea Cercul Meşteşugăresc „Sinka István“. Cei care le calcă pragul se pot familiariza cu tehnica împletirii paielor, înşirarea mărgelelor, cu tehnica confecţionării diferitelor obiecte de podoabă şi există posibilitatea ca fiecare să şi încerce cu mâinile sale cele văzute.

Monumentul haidonilor
La intersecţia străzilor Aradului şi Gării. Monumentul în memoria strămutării haidonilor a fost inaugurat în 2006, la 400 de ani de la fondarea oraşului. Lucrarea care prezintă numele celor trei sute de haidoni şi actul de donaţie este opera sculptorului orădean Deák Árpád. Monumentul a fost amplasat sub coroana copacilor milenari. Cei doi copaci uriaşi au fost plantaţi de locuitorii oraşului în urmă cu o sută de ani, la schimbarea mileniului.

Fântâna Hebe
A fost prima statuie publică din Salonta. O prezintă pe zeiţa Hebe, dar localnicii au denumit lucrarea care împodobeşte fântâna simplu: „Vasmariska“.

Statuia lui Kossuth Lajos
Statuia lui Kossuth Lajos a fost executată de Tóth András. A fost dezvelită la 30 iunie 1901. Timp de douăzeci de ani înfrumuseţează centrul Salontei, când, la 8 august 1920 este dată jos de persoane neidentificate. Timp de două decenii lucrarea rămâne la parterul Muzeului „Arany“ şi doar în toamna anului 1940 este reaşezată pe soclul ei.

Statuia lui Bocskai István
Statuia fondatorului Salontei a fost inaugurată la 16 iulie 2000. Autorul este artistul plastic Kolozsi Tibor din Ardeal, iar costurile au fost asigurate din donaţii publice

Locomotiva
Între 1870-71 s-a construit acea parte a căii ferate Oradea-Rijeka, care traversa Salonta. Cu ajutorul ei produsele agricole ale localităţii puteau ajunge chiar şi până la Adriatica. Locomotiva amplasată în faţa gării comemorează acest eveniment important pentru oraş.